Articole

Linux Mint 17.1 – cel mai bun Linux

Editorii de la TheRegister, un portal online de IT si tehnologie pe care vi-l recomandam cu caldura, au decis care e cea mai bună distribuție de Linux. Haideți să vedem care sunt argumentele lor.

Trebuie să recunoaștem că Linux Mint e una din distribuțiile pe care și noi le-am testat. Alături de Ubuntu, Fedora, openSUSE și Elementary, pe care le-au testat cei de la TheRegister.

Unul din principalele argumente pentru Mint este desktop-ul Cinnamon 2.4, declarat aspirant la titlul de cel mai bun desktop manager de Linux. Deși nu are cine știe ce argumente revoluționare, el a devenit mai rapid și mai lustruit, făcându-l un candidat foarte bun la poziția de best linux desktop. Cinnamon 2.4 merge mai bine, e mai frumos, și consumă mai puțină memorie.

mint_17_1_mate_desktop

O altă aplicație actualizată este Nemo, managerul de fișiere, care acum permite schimbarea culorilor folder-elor și atribuirea de embleme pentru acestea.

Pe partea de setări, aplicația de Settings a fost rafinată cu câteva opțiuni noi, incluzând un panou de notificări pentru setări, pentru privacy si multe altele. Setările de background permit acum slideshows, iar setările de temă au fost refăcute complet.

Printre configurările Cinnamon mai numărăm: posibilitatea de a configura fontul utilizat pe desktop și în screen-saver, launchere de panouri multiple, imbunătățiri la applet-ul de sunet, și o nouă scurtătură pentru tastatură Super + E care deschide directorul Home. plus o serie de bugfix-uri.

mint_17_1_emblems

Dacă nu vă place neapărat Cinnamon, aveți ca alternativă MATE , care în 17.1 vine cu versiunea MATE 1.8, care deși a fost mereu pe locul doi în Cinnamon, e un desktop manager care merită testat.

Mint continuă să îmbunătățească update manager-ul, principala îmbunătățire fiind gruparea update-urilor după package, astfel încât atunci când aveți mai multe update-uri la un anumit soft, să nu vă treziți că ați făcut update-uri incomplete. În update manager-ul de la MATE există și o rubrică dedicată zonei de kernel, cu focus pe securitate și setări.

mint_17_1_kernels

În ce privește kernel-ul e important să notăm că Linux Mint 17.1 vine cu Linux Kernel v3.13, ceea ce înseamnă că nu e ultimul, dar e probabil mai stabil decât alte distribuții.

Printre softurile preinstalate default se numără: Firefox, OpenOffice, VLC și alte câteva pachete destul de comune și des utilizate.

Cei care au Mint 17 pot face ușor upgrade la Mint 17.1 iar suportul pentru această versiune se va întinde până in 2019, presupunând că veți rezista tentației de a avea mereu cea mai nouă versiune.

Pentru noi rămâne de văzut cât de bine va merge această nouă versiune pe monitoare touch, fiindcă am testat zilele trecute un monitor touch de 22 inch de la AOC și am descoperit că suportul în foarte multe distribuții de Linux e foarte prost, mai precis inutilizabil. Desigur, asta nu e o problemă a Linux-ului în particular, ci mai degrabă o problemă de suport a celor de la AOC. Dar, despre acel subiect, într-o emisiune viitoare.

 

 

LibreOffice prinde viteză, Oracle renunţă la OpenOffice

Între noutăţile IT de săptămâna trecută, notabil este anunţul Oracle, într-un comunicat emis săptămâna trecută, că renunţă la dezvoltarea comercială a pachetului OpenOffice, unul din proiectele pe care Oracle le-a primit odată cu achiziţia Sun. Mişcarea vine la câteva săptămâni după ce mai mulţi membri cheie ai comunităţii OpenOffice şi câteva corporaţii care contribuiau la proiect au creat un fork cu intenţia de a păstra pachetul vendor-neutral.

Problema nu este nouă, Sun avea aceleaşi întârzieri în procesul de dezvoltare, însă comunitatea se aştepta ca la preluarea Oracle lucrurile să se îmbunătăţească. Alternativa la care au recurs a fost acest nou fork, denumit LibreOffice. Noi dezvoltatori au înfiinţat o nouă organizaţie non-profit, denumită The Document Foundation (TDF). LibreOffice se bazează pe codul open-source de la OpenOffice dar conţine numeroase îmbunătăţiri aduse de propria comunicate de dezvoltatori.

Red Hat, Novell, Google şi Canonical sunt câteva din companiile care şi-au mutat susţinerea pentru noul proiect. Când TDF a fost înfiinţat, Oracle a fost invitat să participe la proiect sperând că gigantul bazelor de date va fi dispus să renunţe la marca OOo şi să predea guvernanţa proiectului către noua entitate neutră faţă de orice vendor. Din păcate Oracle a refuzat invitaţia şi mai mult, a făcut presiuni asupra suporterilor TDF pentru ca aceştia să părăsească rolurile pe care le aveau în proiectul OOo.

Toate aceste mişscări i-au făcut pe cei de la Oracle ca în final să arunce prosopul şi să anunţe că predau OpenOffice comunităţii, însă gestul e mai degrabă simbolic având în vedere că lucrurile s-au mişcat deja decisiv în această direcţie.

Singura întrebare fără răspuns se referă la planurile Oracle cu privire la aplicaţia de tip office pe care Oracle o planifica pentru platforma online, aplicaţie care acum devine incertă în lipsa unui suport (inclusiv intern) pentru dezvoltarea suitei de aplicaţii.

Oricum, având în vedere lecţia pe care Oracle a primit-o cu această ocazie de la comunitatea open-source din spatele acestui proiect să prevină apariţia unor astfel de incidente pe viitor. Opţiunea de fork este o opţiune validă, însă varianta optimă în astfel de situaţii este ca cei care deţin controlul asupra viitorului unui proiect să cadă de acord şi să urmărească interesele comunităţii de utilizatori şi nu în ultimul rând a comunităţii de dezvoltatori.