Cercetatorii Stanford dezvolta o noua tehnologie wireless

O noua tehnologie care permite semnalelor wireless sa fie trimise si receptionate simultan pe un singur canal a fost dezvoltata de cercetatorii de la Stanford. Cercetarile acestora ar putea ajuta la dezvoltarea unei retele de comunicare mai rapide si mai eficiente, reusind sa dubleze viteza retelelor existente.
Traficul radio poate circula intr-o singura directie la un moment dat pe o frecventa specifica, acesta fiind motivul pentru nasterea expresiei „Over!” folosita pentru a semnala sfarsitul transmisiei.  Dar acum, cercetatorii Stanford au dezvoltat prima retea wireless care poate transmite dar si receptiona semnale in acelasi timp. Acest lucru face ca tehnologia sa fie de doua ori mai rapida decat cea existenta, iar cu alte modificari  va duce la retele care vor creste semnificativ in viteza si eficienta.
Philip Levis, profesor asistent in cadrul catedrei de Stiinta si Inginerie Electrica, a spus: „Manualele spun ca nu poti face asa ceva. Noul sistem rastoarna complet toate presupunerile noastre despre cum retelele wireless pot fi proiectate.”

Chrome 10 Beta creşte performanţa JavaScript cu 64%

Google a lansat Joia trecută prima variantă beta a versiunii 10 a browserului Chrome, iar Computerworld a calculat că performanţa pe JavaScript este cu 64% mai bună decât a versiunii 8 a aceluiaşi browser. Totuşi, în alte teste ale unor entităţi la fel de avizate, Chrome 10 nu pare să fie mult mai rapid decât Chrome 9.

Printre facilităţile noi ale versiunii 10 Beta se numără totuşi şi facilităţi noi cum este Crankshaft, o nouă tehnologie de optimizare. Crankshaft are rolul de a optimiza codul care este executat foarte des, de aceea la eventuale teste de viteză este posibil ca îmbunătăţirile aduse de noua tehnologie să nu fie imediat. Practic, cu cât o aplicaţie de browser are mai mult de lucru cu atât se vor vedea mai clar performanţele.

Chrome 10 beta poate fi descărcat aici.

Evident, browser-ul de la Google este şi va rămâne în categoria free opensource software şi poate fi descărcat gratuit pentru aproape orice sistem de operare.

Google introduce autentificarea în doi paşi pentru GMail

Google a anunţat azi introducerea oficială a autentificării în doi paşi (two-factor authentication). Conceptul de autentificare multiplă nu e un lucru nou în domeniul securităţii informatice, fiind o practică foarte întâlnită la nivelul produselor de online banking, ca prim exemplu familiar tuturor.

Despre ce este vorba? Conceptul se referă la utilizarea unui factor suplimentar de autentificare pe lângă tradiţionala parolă. Autentificarea two-factor (în doi paşi) se bazează pe furnizarea a mai mult decât o informaţie pe care o cunoşti, fiind nevoie şi de un factor suplimentar de autentificare. Cei mai simpli factori adiţionali sunt cei care depind de ceea ce eşti (amprentă, scanare a retinei etc) şi de ceea ce deţii. Dacă utilizarea factorului „ce eşti” (cunoscut sub denumirea generică de autentificare biometrică) este ceva mai complicată când vine vorba de accesarea conţinutului online, factorul „ce deţin” este mai uşor de implementat.

Cred că vă gândiţi deja la micile device-uri pe care le aveţi în buzunar şi cu care obţineţi un token pe care apoi îl folosiţi pentru a vă autentifica în contul vostru de online banking (pentru toate băncile care se respectă, desigur).

Practic, folosind un lucru pe care îl cunoşti (parola) şi un lucru pe care îl deţii (generatorul de token), aţi obţinut o autentificare care depinde de doi factori (cu denumirea acceptabilă: în doi paşi).

Ne putem întoarce acum la google. Conturile de GMail au (în curând penru România, fiindcă în acest moment contul meu are linkul, dar e cu „available soon”) această nouă facilitate. Practic, după ce te-ai autentificat cu parola deja setată, Google îţi permite să ceri să fi autentificat şi cu al doilea factor, care depinde, în cazul Google, de a avea acces la propriul telefon, folosind în acest caz pe post de token generator. Cele mai simple variante de a genera acest token sunt telefoanele moderne: Android, iPhone, etc… dar şi dacă nu aveţi decât un Nokia 5110 puteţi totuşi să folosiţi sistemul prin facilitatea de SMS. Google vă va trimite deci un sms pe telefon în care vi se va comunica codul suplimentar (tokenul) pe care trebuie să îl introduceţi pentru a finaliza autentificarea.

Rămâne de văzut când va activa Google acest feature pentru toate conturile de Gmail (şi important pentru unii, pentru conturile de Google Apps) şi dacă această facilitate va include trimiterea de sms-uri şi în România, dar eu sunt destul de optimist, mai ales că atât în anunţul oficial, apărut azi, cât şi pe blogul lui Matt Cutts, de la Google, nu sunt menţionate restricţii semnificative, geometrice sau de timp.

Odată disponibilă această opţiune, în special dacă deţineţi un telefon modern care suportă această facilitate, vă recomand cu căldură să folosiţi această opţiune pentru a creşte siguranţa contului personal de GMail. În ciuda denumirii, de 2-factor-authentication, apreciez că securitatea contului creşte cu un factor de minim 10, fiindcă pentru a obţine acces la contul vostru, un alt utilizator va avea nevoie să cunoască parola curentă şi să aibă acces la telefonul înregistrat la GMail. Oricare din factori disponibil separat este complet inutil pentru a obţine acces la cont.

Despre torente româneşti şi legalitatea descărcărilor

În mai multe materiale jurnalistice publicate recent inclusiv pe internet, unele chiar pe site-uri serioase de ştiri ca realitatea.net, se vehiculează idea că descărcarea de filme de pe internet, folosind torenţi sau alte programe P2P cum e DC PlusPlus, nu ar constitui o infracţiune. Se mai spune în aceste articole că atâta vreme cât descarci filmele pentru uzul propriu şi nu pentru distribuţie sau vânzare, nu eşti luat în vizor de Poliţie sau alte autorităţi de reglementare în domeniul dreptului de autor.

Totuşi, în aceleaşi articole se menţionează că „numai cei care descarcă şi pun la dispoziţia altora sunt pasibili de amendă sau închisoarea”.

Să lămurim deci un lucru: dacă descarci un film de pe torenţi, româneşti sau nu, în general cel puţin pe perioada pe care descarci un film contribui şi tu cu părţi din film la respectivul torent. Adică „pui la dispoziţia altora” acelaşi material, prin intermediul acestor torente. Aceaşi situaţie cu programele de tip DC, care deobicei te obligă să pui şi tu la dispoziţia altora materiale ca să poţi descărca. Deci… veştile nu-s chiar aşa „bune”. Dar nici prea rele.

Şi ca să trag totuşi o concluzie realistăcred că într-adevăr organismele de control nu se ocupă cu urmărirea utilizatorului de rând care descarcă de pe torente româneşti un episod din „Bine dotat” ca să-l urmărească liniştit acasă fiindcă l-a ratat pe HBO (la care are abonament plătit dealtfel) şi fiindcă nu are răbdare să aştepte reluarea…

ilustraţie: Cassini