Linux Mint 17.1 – cel mai bun Linux

Editorii de la TheRegister, un portal online de IT si tehnologie pe care vi-l recomandam cu caldura, au decis care e cea mai bună distribuție de Linux. Haideți să vedem care sunt argumentele lor.

Trebuie să recunoaștem că Linux Mint e una din distribuțiile pe care și noi le-am testat. Alături de Ubuntu, Fedora, openSUSE și Elementary, pe care le-au testat cei de la TheRegister.

Unul din principalele argumente pentru Mint este desktop-ul Cinnamon 2.4, declarat aspirant la titlul de cel mai bun desktop manager de Linux. Deși nu are cine știe ce argumente revoluționare, el a devenit mai rapid și mai lustruit, făcându-l un candidat foarte bun la poziția de best linux desktop. Cinnamon 2.4 merge mai bine, e mai frumos, și consumă mai puțină memorie.

mint_17_1_mate_desktop

O altă aplicație actualizată este Nemo, managerul de fișiere, care acum permite schimbarea culorilor folder-elor și atribuirea de embleme pentru acestea.

Pe partea de setări, aplicația de Settings a fost rafinată cu câteva opțiuni noi, incluzând un panou de notificări pentru setări, pentru privacy si multe altele. Setările de background permit acum slideshows, iar setările de temă au fost refăcute complet.

Printre configurările Cinnamon mai numărăm: posibilitatea de a configura fontul utilizat pe desktop și în screen-saver, launchere de panouri multiple, imbunătățiri la applet-ul de sunet, și o nouă scurtătură pentru tastatură Super + E care deschide directorul Home. plus o serie de bugfix-uri.

mint_17_1_emblems

Dacă nu vă place neapărat Cinnamon, aveți ca alternativă MATE , care în 17.1 vine cu versiunea MATE 1.8, care deși a fost mereu pe locul doi în Cinnamon, e un desktop manager care merită testat.

Mint continuă să îmbunătățească update manager-ul, principala îmbunătățire fiind gruparea update-urilor după package, astfel încât atunci când aveți mai multe update-uri la un anumit soft, să nu vă treziți că ați făcut update-uri incomplete. În update manager-ul de la MATE există și o rubrică dedicată zonei de kernel, cu focus pe securitate și setări.

mint_17_1_kernels

În ce privește kernel-ul e important să notăm că Linux Mint 17.1 vine cu Linux Kernel v3.13, ceea ce înseamnă că nu e ultimul, dar e probabil mai stabil decât alte distribuții.

Printre softurile preinstalate default se numără: Firefox, OpenOffice, VLC și alte câteva pachete destul de comune și des utilizate.

Cei care au Mint 17 pot face ușor upgrade la Mint 17.1 iar suportul pentru această versiune se va întinde până in 2019, presupunând că veți rezista tentației de a avea mereu cea mai nouă versiune.

Pentru noi rămâne de văzut cât de bine va merge această nouă versiune pe monitoare touch, fiindcă am testat zilele trecute un monitor touch de 22 inch de la AOC și am descoperit că suportul în foarte multe distribuții de Linux e foarte prost, mai precis inutilizabil. Desigur, asta nu e o problemă a Linux-ului în particular, ci mai degrabă o problemă de suport a celor de la AOC. Dar, despre acel subiect, într-o emisiune viitoare.

 

 

Cea mai populară distribuție Linux astăzi

Vă gândiți cumva deja la Ubuntu, Debian, Fedora, CentOS sau Gentoo? Ei bine nu. De fapt niciuna din aceste distribuție nu este măcar a doua ca popularitate astăzi. Mai mult, dacă ne uităm pe ultimele 6 luni, cele mai populare 2 distribuții de Linux sunt Mageia, pe locul 2, și Mint Linux pe locul 1, am putea spune chiar la mare distanță.

Clasificarea este realizată pe baza numărului de hituri pe care le primește pagina distribuției, iar în acest moment clasamentul complet arată în felul următor:

DistroWatchlogo5

RankDistributionH.P.D*
1Mint3902=
2Mageia2177<
3Ubuntu1989=
4Fedora1587=
5Debian1468>
6openSUSE1396>
7Arch1193<
8PCLinuxOS1177>
9Puppy908>
10Manjaro832>
11CentOS811>
12Zorin798<
13Snowlinux737<
14Bodhi665>
15OS4648>
16SolusOS635<
17Slackware623<
18Lubuntu591=
19CrunchBang564<
20Slax531>
21FreeBSD522=
22Pear511>
23Sabayon502<
24Chakra492=
25Lite490>
26ROSA457<
27Fuduntu440>
28Kubuntu420=
29Xubuntu415=
30Kali404>
31Cinnarch399=
32Ultimate398=
33Gentoo393=
34antiX349>
35Red Hat343=
36SparkyLinux330>
37PC-BSD330<
38KNOPPIX326=
39Peppermint308=
40Mandriva303=
41ArchBang285=
42Tails284>
43DreamStudio276>
44GhostBSD274=
45LuninuX271=
46elementary270>
47ZevenOS268>
48Tiny Core268<
49Ubuntu Studio267=
50Scientific266=
51OpenELEC257>
52BackBox252=
53Porteus244=
54Bridge240=
55ClearOS237>
56siduction232<
57Pinguy232=
58Damn Small231=
59Clonezilla225>
60Salix221=
61Vector213=
62Elive210>
63Frugalware209<
64CRUX203>
65PureOS202=
66UberStudent201=
67Parted Magic200<
68Slackel198<
69Netrunner192=
70MEPIS192=
71NetBSD191>
72Descent|OS184=
73Zenwalk181<
74Parsix179<
75SystemRescue173=
76Deepin173=
77wattOS171=
78FreeNAS167<
79OpenBSD163=
80aptosid161=
81Absolute160=
82DragonFly159=
83Commodore159=
84Joli OS156=
85Semplice153=
86Solaris151=
87linuX-gamers150=
88Linpus149=
89Unity145=
90SUSE145=
91Oracle145=
92Calculate143=
93SliTaz141=
94Super OS138>
95Trisquel137>
96Macpup137=
972X137=
98Swift136=
99Pardus123>
100IPFire113>

 

*H.P.D = hits per day
Updated daily

 

 

Pentru cei care nu știau unde să caute, aceste statistici sunt furnizate de distrowatch.com, un site dedicat „faunei” Linux și unde puteți afla foarte multe detalii despre orice distribuție Linux, indiferent cât de nișată.

Sistemul de căutare permite niște întrebări foarte interesante, și puteți descoperi spre exemplu că există 3 distribuții originare din România.

1. Stella (170)
Stella is a CentOS-based Linux distribution with focus on user-friendly desktop computing with GNOME 2 and out-of-the-box support for many popular multimedia formats. Besides standard upstream software, the project also maintains its own repository containing LibreOffice and a variety of useful desktop applications.

2. Kiwi Linux (237)
Kiwi Linux is a modified Ubuntu live CD for the i386 architecture. It includes Romanian and Hungarian localisations, multimedia codecs, encrypted DVD support, Flash and Java plugins for Firefox, PPPoE GUI for accessing local Internet services (Clicknet and RDS) and write support for NTFS partitions.

3. TFM Linux (313)
TFM Linux is a Linux operating system that can be used for small enterprises, whose administrators are not so experienced in Linux. It all began a long time ago with a Red Hat distribution, whose packages were very low on security, so that less than 5 % of these were kept and the rest was replaced with alternate Red Hat packages which proved to be more stable. That’s the way the TFM Linux idea was born. The simplest method at that time was the adaptation of Red Hat distribution to the needs previously specified. So in March 2001 TFM Linux 1.0 was launched. An easy to install operating system, easy to use as server edition or workstation and adapted for the user’s needs. All the knowledge gathered during all this time, allowed the observation of the modified Red Hat distribution limits, and, as future plan, it was established that the next version of the distribution will be done starting from zero, for having complete control to what is happening in the distribution and the packages interactions.

Sperăm ca aceste informații să vă aducă cu un pas mai aproape de sistemul de operare Linux și vă invităm să ne spuneți ce distribuție folosiți acum și, mult mai important, de ce?

Steam pentru Linux în 2012

Se pare că platforma Linux va beneficia de un ajutor neaşteptat şi foarte sănătos din parte comaniei Valve. Gabe Newell a răspuns la un email care întreba dacă Steam pentru Linux va fi disponibil în acest an foarte simplu: Da. Asta înseamnă că în curând orice utilizator de Linux Desktop va putea descărca şi rula Steam şi va putea să joace un număr oarecare de jocuri care vor fi portate deja pe Linux la momentul respectiv, inclusiv unele din titlurile Valve, cel mai probabil Left 4 Dead 2, după care probabil şi Half-Life şi Portal.

Evident, asta va crea un interes suplimentar pentru dezvoltatori să îşi porteze jocurile şi pe Linux, mai ales că portarea nu reprezintă un efort aşa mare cum ar putea părea la prima vedere. Numeroase jocuri de foarte bună calitate, inclusiv Vendetta-Online sunt disponibile direct pentru Linux.

Amahi în loc de Windows Home Server pentru casa ta

Pentru că din ce în ce mai mulţi oameni normali (şi prin asta nu vreau decât să delimitez utilizatorul casnic de gaşca geeksterilor) au început să deţină un hard portabil ataşat la un desktop sau laptop, legat în reţea cu toate calculatoarele din casă, chiar dacă-s doar două, deci, pentru că multă lume a început să se gândească la a-şi centraliza şi organiza cât mai bine datele atunci când deţine mai multe device-uri conectate permanent sau ocazional în reţeaua de acasă (sau dintr-un mic birou), m-am gândit să vă vorbesc de Amahi.

În trecut exista Windows Home Server, o versiune de Windows gândită exact pentru situaţia descrisă mai sus, şi care venea în 2007 cu facilităţi ca stocarea pe mai multe discuri pentru redundanţă şi extindere a spaţiului de stocare, remote acces din afara reţelei şi acces la toate materialele personale stocate în reţea, plus diverse add-on-uri care permiteau extinderea funcţionalităţilor în direcţia dorită.

Fiindcă în 2011 Microsoft a lansat o nouă versiune de Windows Home Server, pe scurt WHS, dar a eliminat multe dintre facilităţile care făceau din WHS o variantă bună pentru utilizatorul de nivel “home”, din direcţia opusă (adică din tabăra Linux) apare o alternativă foarte serioasă denumită Amahi.

Amahi este o distribuţie de Linux de sine stătătoare care e derivată dintr-o altă distribuţie foarte populară (Fedora) şi are şi o alternativă bazată pe Ubuntu în lucru. Principalul rol pe care şi-l doreşte Amahi este de Network Attached Storage (NAS). Pe lângă rolul de bază, Amahi vine cu facilităţi foarte bune de remote access şi diverse add-in-uri care poti fi adăugate simplu si rapid dintr-un soi de Magazin de Aplicaţii.

Pentru cei care sunt pe jumătate convinşi din descrierea noastră, recomandăm o vizita la How-To Geek, unde veţi găsi un tutorial rapid, în 4 paşi, cu ajutorul căruia veţi transforma un calculator (chiar unul fără monitor) într-un Home Digital Assistant (HDA). Tutorialul conţine toate informaţiile necesare pentru a face instalarea cu CD-ul AmahiExpress, o metodă de instalare simplă şi foarte eficientă care merge chiar şi pe un calculator fără monitor.

Având în vedere că vă gândiţi să ţineţi acest computer pornit non-stop, vă sugerăm să găsiţi o variantă de sistem care să consume cât mai puţin curent, ca să nu aveţi mustrări de conştiinţă asupra impactului ecologic.

Linux 3.0 anunţat de Linus Torvalds pentru iulie 2011

După ce au existat mai multe discuţii şi speculaţii legate de denumirea următorului kernel de linux (nu aşa multe cum s-au făcut pentru iPhone 5 sau vreo versiune de iPad, desigur), iată că lucrurile sunt deja confirmate de ceva vreme, iar acum Linus Torvalds prezintă deja modificările semnificative incluse în versiunea 3 a kernel-ului de Linux.

Linus a explicat decizia de a face pasul către următoarea versiune majoră: Linux 3.0 va fi lansat în apropierea aniversării a 20 de ani de la naşterea sistemului de operare. Glumind, Linus mai spune că deja i se pare destul de dificil să numere până la 40, care ar fi fost subversiunea următoare a kernelului 2.6, adică 2.6.40. Oricum, nu are niciun sens să dezbaţi subiectul cu omul care a inventat şi întreţinut sistemul de operare, şi care în continuare investeşte probabil cel mai mult în codul sursă care este inclus în fiecare nouă versiune de kernel.

În ce priveşte marile schimbări, răspunsul scurt ar fi că nu există. Desigur, există obişnuitele schimbări de drivere în cuantum de aproximativ două treimi şi o mulţime de probleme rezolvate faţă de versiunea anterioară, dar această versiune se referă de fapt doar la renumerotare, nefiind vorba nici de un KDE 4 sau de un Gnome 3. Pe de altă parte asta înseamnă că aceia care urmăreau upgrade-urile şi se aflau acum la kernel 2.6.38 pot să facă upgrade-ul fără să se teamă de facilităţi deosebite care ar putea bloca un sistem sau care ar schimba radical modul de organizare sau de operare al sistemului.

Economisiţi baterie în Linux cu Powertop 2.0

Utilizatorii de Linux sunt familiarizaţi probabil cu Powertop, un utilitar pentru Linux care urmăreşte identificarea scurgerilor de putere pe portabile care rulează Linux şi minimizarea acestor pierderi pentru a extinde viaţa durata de utilizare a bateriei.

Powertop se află acum la versiunea 2.0 şi vine cu opţiuni îmbunătăţite de diagnosticare şi o interfaţă utilizator regândită. Accesul la diverse opţiuni de power-saving a fost mult simplificat, permiţând setarea rapidă şi eficientă a acestor pentru a permite o utilizare cât mai lungă a fiecărei sesiuni de lucru la laptop.

Powertop se află acum la versiunea beta 1.98 care anunţă că Powertop 2.0 urmează să fie lansat în curând.

Printre modificările de strategie incluse în noua versiune se numără şi reorientarea către specialişti şi utilizatori experimentaţi, care sunt interesaţi de facilităţile ce permit optimizarea sistemelor, însă asta nu înseamnă că utilizatorii obişnuiţi nu mai sunt în centrul atenţiei. Din contră, multe din opţiunile de salvare a bateriei sunt activate automat şi implicit pentru aceştia.

O recenzie cu mai multe detalii asupra acestei noi versiuni poate fi citită în engleză la H Online.

Atac la Windows: Ubuntu 11.04, Linux devine Cool

Canonical va lansa următoarea versiune de Ubuntu pe 28 Aprilie, dar ţine să ne anunţe deja că acest Linux urmează să “se dea” la Windows. Ubuntu a învăţat din experienţa Android, care este şi el tot un Linux la origine, şi a decis că pe lângă stabilitate, securitate şi compatibilitate hardware, care sunt deja verificate pe Ubuntu, a venit vremea ca şi interfaţa să intre în calcul şi să ajute Linux să intre în concurenţă şi să prezinte o opţiune serioasă faţăde Windows. Evident, fiecare versiune şi fiecare distribuţie de Linux visează să facă asta, şi mai mult de jumătate dintre el şi-au şi propus să o facă, dar noi sperăm încă la o realizare a acestui vis.

Gerry Car, de la Canonical a afirmat cât se poate de clar că această versiune are ca scop principal să lupte cu Windows, iar planul lor de marketing va marşa exact în această direcţie. De ce ar reuşi un asemenea plan?

Ubuntu 11.04 a învăţat multe de la tablete şi smartphone-uri, dar completează facilităţile lor cu avantajele implicite ale unui sistem de operare pentru desktop. În plus, multe facilităţi legate de social networking sunt integrate perfect. Sistemul de multitasking, o caracteristică standard a desktop-urilor, e gândit să te ajute atunci când lucrezi într-o aplicaţie dar primeşti un mesaj chat, un email sau apare o altfel de întrerupere similară. Interfaţa Unity, care a fost deja testată pe varianta de Ubuntu destinată netbook-urilor, e intuitivă şi simplă, cu o manieră de abordare similară interfeţelor de pe smartphone-uri. Ubuntu One oferă 2Gb de stocare de tip Cloud, adică online, distribuită, şi în plus vine cu posibilitatea de a partaja şi de a face streaming de fişiere media între desktop şi device-uri Android sau iPhone.

Ubuntu 11.04 (nume de cod Natty Narwhal) este disponibil şi pentru teste direct online, într-un cloud storage oferit prin intermediul Amazon, aşa că îl puteţi testa înainte. Iar cei care au un calculator mai vechi cu resurse hardware mai slabe ar putea să fie foarte mulţumiţi de faptul că într-o perioadă în care Microsoft se pregăteşte să anuleze orice suport pentru Windows XP apare un Linux cu o intefaţă grafică decentă care poate rula mult mai bine pe un hardware mai vechi.

Şi în caz că vă întrebaţi dacă ilustraţia prezintă într-adevăr un Ubuntu, răspunsul e da, e vorba de interfaţa Unity, care acum vine ca alegere implicită la instalarea Ubuntu 11.04.

UPDATE: Ubuntu 11.04 vine şi cu iTouch, o librărie avansată care are integrare până la nivelul kernelului, care transformă intefaţa Ubuntu într-un instrumentu de lucru mult mai util pentru cei care au ecrane tactile, preferabil multi-gesture. uTouch a fost inclus încă de la Ubuntu 10.10 şi suportă o serie destul de lungă de gesturi multiple.

Mai mult, un grup francez de dezvoltatori lucrează la o tehnologie denumită GINN, care permite interpretarea inteligentă a gesturilor de pe interfeţele touch şi transformarea acestora într-o serie de acţiuni relevante pentru aplicaţiile şi sistemele care nu suportă nativ funcţiile de touch.

 

Linus Torvalds şi măreţia anonimului

Trebuie să recunosc că nu m-am întrebat niciodată cum arată Linus Torvalds. Sau dacă am făcut-o, nu am dus niciodată ideea până la capăt şi nu am căutat poze cu Linus pe internet. De ce? Nu m-am gândit la asta… Probabil fiindcă în cazul lui Linus e mai important ce a făcut şi ce face, decât cine este sau cum arată. Am început să scriu acest articol şi încă nu am căutat poze cu Linus Torvalds. Fiindcă în ciuda ideii de a scrie despre Linus, imaginea lui pare că rămâne în continuare irelevantă. Iar prin imagine mă refer la poze, nu la imaginea unui disk bootabil de Linux.

Pentru cei care nu ştiu şi care nici nu s-au prins încă, Linus Torvalds este cel care acum câteva zeci de ani (a couple) a avut tupeul să spună: avem nevoie de un sistem de operare liber, care să poată face orice. Este cel căruia îi datorăm în mare parte internetul de astăzi, sau mai bine zis infrastructura internetului de astăzi. Este cel care a inventat şi care susţine în continuare dezvoltarea sistemului de operare pe care rulează acest server. Cel care a adus o idee nouă în lumea informaticii şi care a făcut să devină popular conceptul de open-source. Dacă am căuta o persoană despre care să spunem că prin ideile şi demersurile sale a influenţat progresul tehnologic într-o măsură hotărâtoare, atunci Linus e primul candidat. E un finlandez care trăieşte cu familia lui în Oregon şi care se ocupă de kernel-ul de Linux.

Între timp am văzut câteva poze cu Linus Torvalds, în parte fiindcă era evident că e nevoie de o ilustraţie pentru acest articol. Am fost surprins să văd cât de tânăr este. Toate grijile mele legate de evoluţia kernel-ului de Linux şi ce se va întâmpla cu lumea atunci când Linus nu se va mai ocupa de Linux au dispărut. Născut între Crăciun şi Anul Nou în 1969, Linus este într-adevăr tânăr.

Mă forţez totuşi să nu mai povestesc cine este Linus şi să ajung şi la ideea acestui articol. Recent, Linus şi soţia lui, Tove, au fost invitaţi la petrecerea din Noaptea de dinainte de Oscar-uri. Aşa cum povesteşte chiar el pe blogul personal, un eveniment cu adevărat deosebit, fiindcă viaţa lui Linus se rezumă la “stat în birou (care era în garaj, dar acum se află la nivelul de deasupra grajului) de obicei în halatul de baie, citind şi scriind emailuri toată ziua). Pierzând mult timp aşteptând ca unul sau altul să răspundă la emailuri sau să confirme o problemă. Culcarea pe la zece şi scularea pe la şapte pentru a duce copii la şcoală. Apoi totul se repetă.

Aşa că atunci când o companie dintre cele cu care lucrează Linus se gândeşte să îl invite la un astfel de eveniment nu poate refuza. Chiar dacă nu cunoaşte pe nimeni, iar unele feţe din grămada de actori şi vedete prezente la petrecere par cunoscute, cu toate astea nu poate fi sigur cine e cine.  Vestea bună, aşa cum a remarcat soţia lui Linus, Tove, este că nu există niciun dezavantaj. Nimeni nu-i cunoaşte şi nimeni nu-şi va aduce aminte cine au fost a doua zi. Deci s-au putut manifesta “complet idiotic”, cum spun ei, cât se poate de deschis şi pur şi simplu să-şi permită să întrebe pe fiecare “Îmi pari destul de cunoscut, cum te numeşti?“. Ceea ce au şi făcut. Uneori căutau discret pe Google imagini, atunci când credeau că au ghicit despre cine e vorba şi doar ca verificare (“John Cusack sau Paul Rudd?”).

Aşa cum povesteşte chiar Linus: “Toată lumea părea să primească întrebările cu voie-bună. I-am întrerupt pe David Spade, Natalie Portman şi Mila Kunis (aşa pretinde Tove, eu eram pe dinafară complet – sunt acei faimoşi geeks din reţelele sociale. I-am spus că sunt sigur că aş fi observat-o pe Natalie Portman şi că n-avea cum să fie acolo, dar ce mai contează), iar Tove l-a supărat pe Warren Beatty întrebându-l cum îl cheamă nu o dată, ci de două ori.”

Angajat în comentarii pe blogul lui, Linus mărturiseşte că nu s-a ocupat tot timpul cu ghicitul actorilor. Tove a participat la un concurs de trivia despre filme, încercând să îi impresioneze pe organizatori făcând tot felul de feţe triste atunci când greşea, până când şi-a dat seama că e în competiţie cu zeci de actori profesionişti renumiţi care probabil se pricep mult mai bine la a se preface afectaţi, aşa că a renunţat.

Tot unul din comentatori remarca că Warren Beaty s-a simţit probabil destul de prost. Una e să fii întrebat prima dată cum te numeşti, fiindcă vei crede că a fost o glumă într-un loc în care evident că toată lumea ştie pe toată lumea, alta e să fii întrebat a doua oară, când deja nu mai e glumă, dar în plus mai şi realizezi că de fapt nici prima dată n-a fost o glumă.

Am râs uneori cu lacrimi (realizând că lacrimile nu erau neapărat de amuzament) când am citit câteva din dialogurile închipuite de cei care au lăsat mesaje pe blogul lui Linus, aşa că voi reda câteva mai scurte şi aici:

Movie star:  “Deci cu ce vă ocupaţi?”
Linus: “Păi eu sunt cel care a scris softurile care fac internetul să funcţioneze”
Movies star: “Ahaaa! Mark Zukerberg! Încântată”

Movie star: “Linus Torvalds? You’re kidding right? That’s the name of a penguin!”

Movie star: “Deci… cine ziceaţi că sunteţi?”
Linus: “Păi eu sunt cel care a scris softurile care fac internetul să funcţioneze”
Movies star: “Ah! Domnule vice-preşedinte, nici nu v-am recunoscut, v-aţi schimbat de când aţi plecat de la casa albă”

Dacă nu ştiaţi cine e Linus, acum aveţi o vagă idee. Dacă citiţi acest articol sunteţi unul dintre cei cărora le-am trimis un link sau într-adevăr un fan Linux. Oricare variantă e cea corectă, mă bucur că aţi ajuns la final şi aştept părerile voastre despre tot.

 

Vendetta Online, un MMORPG spatial pentru Android

Da, nu e o glumă şi mai sunt doar câteva zile până când jocul Vendetta Online va fi într-adevăr disponibil pentru platforma Android. Ştirea a fost publicată ieri pe site-ul Guild Software şi confirmă că Vendetta Online pentru Android va fi lansat la Barcelona în câteva zile, la Mobile World Congress, undeva prin standul celor de la Google.

Vendetta Online este un shooter spaţial cu multe aspecte de strategie. Pentru cei care au jucat Elite pe ZX Spectrum şi alte clone (gen HC85) surpriza va fi enormă. Vendetta este tot ce şi-ar fi dorit acum 20 de ani să deţină Elite şi nu era posibil: multiplayer şi încă masive, univers persistent, grafică 2011, inamici umani, mining avansat, control al navelor şi obiectelor spaţiale bazat pe regulile fizicii şi aşa mai departe.

În curând Vendetta mai face un pas important pentru toţi jucătorii săi fideli, printre care m-am numărat şi eu încă din perioada de alpha testing a jocului. Este vorba de Capital Ships, nave spaţiale enorme care sunt deţinute de ghilde şi care evident au o durată de viaţă mult mai lungă în joc. Şi asta în condiţiile în care acelaşi sistem de luptă bazat pe skillurile personale ale jucătorilor va rămâne valabil, în nici un caz sistemul fire and forget click click cu mousele pe care îl au alte jocuri care pretind că sunt space MMORPGs.

Şi dacă încă nu v-am convins să îl încercaţi, mai adaug că rulează la fel de bine pe Windows, Mac şi Linux, că nu e nevoie decât de un cont pe site ca să îl descărcaţi şi să vă faceţi de cap 8 ore gratuit şi că începând de luna viitoare va avea probabil şi un mod de joc standalone, astfel încât cele 8 ore gratuite să le exploraţi abia după ce v-aţi făcut o idee despre cum funcţionează mecanica jocului.

.

O distribuţie pe săptămână: Gentoo Linux

Am descoperit Gentoo Linux pe vremea când eram încă un începător în zona Linux. M-a fascinat la momentul respectiv idea că toate componentele software ale sistemului, inclusiv sistemul de operare în sine, vor fi compilate de la zero specific pentru calculatorul pe care îl instalez. Iată că am dezvăluit deja punctul forte al lui Gentoo Linux.

Ulterior am realizat că decizia mea a fost excelentă, mai ales ca începător şi şcolar nepriceput, fiindcă aventura compilării şi aranjării componentelor astfel încât să ajung la rezultatul dorit de mine îşi găsise cel mai propice câmp de joacă: o distribuţie de Linux în plină dezvoltare, cu multe tutoriale, cu suport foarte bun din partea dezvoltatorilor şi cu un forum de discuţii căruia i se datorează probabil cel puţin jumătate din calitatea de “prietenos” a acestei distribuţii de Linux.

Pentru un începător acestea ar trebui să fie argumente suficiente, dar hai să mai enumăr câteva argumente suplimentare:

  • dependinţele sunt satisfăcute automat atunci când instalezi un pachet software. Nu te vei trezi după ce ai instalat OpenOffice că nu poţi folosi uneltele grafice fiindcă nu sunt încă instalate.
  • sistemul de management al pachetelor îţi permite să faci foarte uşor upgrade, iar în cazul în care o dai în bară nu e foarte greu să revi la versiunea anterioară.
  • suportul pentru diverse opţiuni ale fiecărui pachet se face prin utilizarea parametrului modificator USE, astfel încât dacă de exemplu vrei ca toate pachetele care au suport pentru mysql să fie compilate cu suport, e suficient să menţionezi USE=”mysql” într-un fişier de configurare.
  • există şi versiune LiveCD sau LiveDVD, ca să îl poţi testa înainte
  • pachetele sunt compilate FOARTE specific pentru arhitectura hardware pe care rulezi, extrem de optimizat din punct de vedere al utilizării facilităţilor hardware înglobate în platforma ta
  • funcţionează pe o mare varietate de device-uri, de la rutere până la telefoane mobile sau chiar mini-controlere.

Acestea fiind spuse, vă îndrum spre www.gentoo.org şi vă aştept înapoi dacă aveţi nevoie de ajutor şi nu v-aţi lămurit în 5 minute pe http://forums.gentoo.org.

Ah, şi ca să nu uit, dacă sunteţi deja familiari cu Gentoo, n-ar fi rău să daţi o tură şi pe la Funtoo

Pentru câteva puncte de vedere organizate într-un serila în 10 episoade, vă recomand un alt articol “de ce folosesc Gentoo”

Comparaţie între soluţii tip Office gratuite

Software-ul liber (prin liber înţelegând gratuit) ia din ce în ce mai mult avânt. Microsoft Office, deşi rămâne standardul de-factor pentru ceea ce înseamnă suită de aplicaţii pentru birou, nu mai este demult singura soluţie disponibilă. A venit deci vremea să facem o scurtă trecere în revistă, ca să nu îi spunem chiar comparaţie, între soluţiile de alternative de tip Office, majoritatea acestora fiind disponibile atât pentru Windows cât şi pentru sistemele de operare gratuite din lumea Linux.

  • Suite complete: OpenOffice.org, KOffice şi Gnome Office.
  • Procesoare de text din suite: Abiword, Kword, OO Writer
  • Spreadsheets: Gnumeric, KSpread, OO Calc
  • Programe pentru prezentări: Kpresented, OO Impress.

Important de ştiut: majoritatea acestor pachete şi programe sunt deja localizate în limba română, şi atât pachetele în sine cât şi localizările sunt complet gratuite.

Vom reveni cu mai multe informaţii despre fiecare dintre aceste pachete şi componentele lor, inclusiv linkuri şi instrucţiuni cât mai precise despre cum pot fi instalate şi utilizate.

Debian 6 disponibil oficial

Una din cele mai populare distribuţii de Linux, Debian Project, a ajuns la versiunea a şasea, după mai bine de doi ani de eforturi intense. Această nouă distribuţie vine cu multe facilităţi interesante, printre care trebuie să menţionăm pentru cititorii noştri care sunt încă bazaţi pe Windows că această distribuţie, ca mai toate distribuţiile bazate pe kernelul de Linux, este un sistem de operare gratuit. Pentru a întări gustul de libertate al distribuţiei în această versiune au fost înlocuite numeroase versiuni de firmware pe care dezvoltatorii le-au considerat “cu probleme”.

Cu această ocazie, proiectul Debian a lansat mai multe “technology previews” legate de FreeBSD şi menţionează primul release de Debian fără un kernel de linux.